Sfântu Gheorghe (în maghiară Sepsiszentgyörgy, în germană Sankt Georgen) este un municipiu, reședința de județ și cel mai mare oraș al județului Covasna,Transilvania, România.

Istorie

Prima atestare documentară este din anul 1332, însă descoperirile arheologice fac dovada existenței umane încă din neolitic (Noua, Monteoru, Schneckenberg), apoi din epoca bronzului și a culturii Sântana de Mureș-Cerneahov, săpăturile din 1883 făcute în locul numit Dealul Fragilor atestând acest lucru. Tot aici au fost descoperite în 1943 două morminte, unul de inhumație și altul de incinerație, aparținând epocii dacice. În anul 1946, săpăturile făcute pe malul stâng al pârâului Debren^[3] au scos la lumină resturi de construcții din zid de piatră și mortar, fragmente de cărămidă și țiglă, obiecte de ceramică și morminte de incinerație din epoca romană. Pe malul pârâului Porumbele s-a descoperit ceramică și un pandantiv de bronz din secolul al IV-lea. La marginea sudică a turnului pe care se găsește biserica fortificată reformată, au fost descoperite gropi circulare conținând ceramică din secolul al X-lea.

Importanța localității Sf. Gheorghe, situată la confluența drumurilor de legătură dintre Transilvania și Moldova, a crescut după secolul al XV-lea, când a fost ridicată la rang de târg (1461). În secolul al XVII-lea orașul a suferit din cauza a două invazii, în 1658, a tătarilor și, în 1661, a otomană, ambele fiind devastatoare.

În 1880 Sf. Gheorghe a înglobat satul Simeria, astăzi cartier al orașului și purtând același nume. Primele întreprinderi au apărut relativ târziu. În 1879 a fost construită prima fabrică de textile, iar în 1899 a fost inaugurată fabrica de țigarete. În 1877 a început electrificarea orașului, operațiune finalizată în 1907. Odată cu terminarea tronsonului de cale ferată Brașov–Târgu Secuiesc, orașul Sfântu Gheorghe a fost integrat în circuitul feroviar național.

Primele date referitoare la învățământul primar provin din secolul al XVII-lea, iar la cel liceal de la mijlocul secolului al XIX-lea. În 1892 a început activitatea primului institut pedagogic pentru educatoare dinTransilvania, ulterior denumit Institutul Pedagogic de Stat.

În 1968, în cadrul reorganizării administrativ-teritoriale a României, Sfântu Gheorghe a devenit reședință de județ, iar în 1982 municipiu.

Turism

Municipiul Sfântu Gheorghe are în administrare stațiunea balneoclimatică Șugaș Băi, cunoscută pentru apele minerale carbogazoase și pentru gazele mofetice indicate în bolile cardiace și cele ale aparatului circulator. Aflată la o distanță de 8 km de municipiu, stațiunea Șugaș este considerată o atracție turistică tot anul. Dispune de o pârtie de schi de dificultate medie și de instalație de transport pe cablu (teleschi). Cazarea turiștilor este asigurată în hoteluri, vile și pensiuni.

La inițiativa societății civile, în fiecare an de Sf. Gheorghe (23 aprilie), autoritățile locale organizează Zilele Sfântu Gheorghe. La 8 septembrie are loc o festivitate comemorativă a veteranilor români, combatanți în al doilea război mondial.

Obiective turistice și monumente istorice

• Biserica fortificată din secolul al XIV-lea, înconjurată de ziduri de apărare. A fost supusă unor reparații și modificări după incursiunea tătară din 1658, după asediul otoman din 1661 și după cutremurele din 1728, 1738 și1802. Biserica are ferestre în stil gotic, tavan casetat și pictat, precum și o orgă din anul 1894, construită de Josef Angster din Pécs.
• Biserica ortodoxă cu hramul Sfântul Gheorghe construită în anul 1872.
• „Casa cu Arcade” din secolul al XVIII-lea
• Clădirea Bibliotecii Județene construită în anul 1832 și transformată în 1897 și 1902.
• Clădirea fostului tribunal construită în 1870, astăzi sediul Galeriilor de artă Sfântu Gheorghe

• Clădirea Muzeului Național Secuiesc, proiectat de Károly Kós
• Clădirea Primăriei Municipale din secolul al XVIII-lea
• Monumentul ostașului român, realizat de sculptorul Balogh Peter
• Bustul lui Áron Gábor, realizat de Gergely Istvan
• Bustul lui Nicolae Bălcescu, realizat de Marton Isac
• Muzeul Carpaților Răsăriteni
• Parcul Elisabeta

Mai multe detalii

 

De la Wikipedia, enciclopedia liberă